Intr-adevar, exista si imprimante care pot atinge 1200x1200dpi, si 40ppm, sau mai multe, dar acelea sunt imprimante destul de scumpe si in orice caz, ele fac la fel de bine ceea ce fac si suratele lor mai ieftine: printeaza TEXT! Imprimantele laser monocrome nu sunt destinate pentru fotografii, print-screen-uri, bitmap-uri in general, ci formate vectoriale, precum font-urile din Word, tabelele din Excel, grafica din CorelDraw sau desenele din Adobe Illustrator. Acele obiecte care pot fi marite, micsorate, turtite, rasucite, fara ca ele sa-si piarda calitatea deoarece sunt compuse din figuri geometrice si formule matematice, nu din pixeli.

Care este diferenta esentiala? La urma urmei, daca pe ecran ambele sunt negre si arata la fel, si pe hartie ele vor iesi negre si vor arata la fel, nu? Ei bine, nu. Pentru ca obiectele vectoriale sunt de fapt niste contururi coerente umplute la refuz cu negru, pe cand bitmap-urile sunt o multime de pixeli, fiecare de o anumita intensitate. De fapt, din momentul in care convertesti un vector in bitmap (de exemplu sa exporti un obiect vectorial din CorelDraw in format .JPG), vectorul isi pierde instantaneu proprietatile.

Si acum ajungem la problema PDF-urilor. Acest format de document electronic promovat de Adobe si creat si vizualizat cu programe precum Acrobat sau Nitro PDF, este un hibrid. El contine atat text cat si bitmap-uri. Asta va face ca textul sa fie tratat si printat ca un vector, adica perfect, iar bitmap-urile (poze, grafice, diagrame etc) nu la fel de perfect. De ce? Deoarece acei pixeli din compozitia bitmap-urilor incluse in PDF-uri sau oriunde altundeva nu vor mai fi “vector 100% black” ci vor avea o intensitate de sub “100% black” - adica vor deveni GRI. Orice nu este “100% black” va fi printat de imprimantele laser in tonuri de gri HALFTONE.

Halftone este o tehnica de reproducere a unei fotografii sau alte imagini in care diferite tonuri de gri (sau color) sunt reproduse prin puncte de diferite dimensiuni, forme si dispuse la diferite distante unul de altul. Cu cat sunt mai dese si mai mari, punctele creaza impresia de culoare mai compacta, solida, si viceversa.

Aceeasi tehnica este folosita si in cazul imprimantelor laser color. Fiecare culoare, inclusiv tonurile de gri, este formata prin combinarea de puncte (dots) din cele 4 culoari de baza: Cyan (bleu), Magenta (roz), Yellow (galben) si Black (negru). Exemple:

Abia acum ajungem la intrebarea pusa in titlul articolului: “De ce imprimanta mea nu printeaza PDF-uri la fel cum ele arata pe ecran?”. Parte din raspuns este data mai sus – pentru ca anumite elemente continute de un PDF sunt bitmap-uri – adica tonuri de gri. Iar cu cat tonurile de gri sunt mai deschise, cu atat diferenta va fi mai mare intre ecran si print. Pentru a putea avea pe hartie tonuri de gri (care folosesc halftone-ul) de calitate foarte buna, avem nevoie de 3 elemente foarte importante:

1. Un cartus incarcat si in stare perfecta. Oricare dintre subansamblele care se pot uza in interiorul unui cartus laser au potentialul de a afecta cantitatea de toner care ajunge pe hartie. Iar in halftone, negrul deja nu mai e negru, ci ton de gri, iar tonurile de gri inseamna puncte. Daca acele puncte sunt mai mici sau mai rare pe hartie, din cauza cartusului care nu mai este capabil sa aduca tonerul in cantitate de 100% din cat e necesar, atunci tonurile de gri sunt mai sterse! Pot fi foarte sterse! De aceea, inlocuirea cilindrului fotosensibil, a rolei magnetice si a altor subansamble, atunci cand este cazul, poate rezolva problema.

2. O imprimanta curata si care functioneaza in parametri. Prismele si oglinzile care dirijeaza raza laser catre cilindrul fotosensibil pe care se deseneaza imaginea care va fi printata sunt foarte importante in mentinerea puterii (adancimii) de culoare. Daca aceste subansamble sunt prafuite, sau unitatea laser are probleme, raza laser scade in intensitate, iar cilindrul fotosensibil nu mai e suficient magnetizat pentru a atrage cat toner era nevoie pentru a reproduce bitmap-ul pe hartie.

3. In mod ideal, o rezolutie de 1200x1200dpi. Desi si 600x600dpi pot face fata cu succes tonurilor de gri, cu cat punctele sunt mai mici si mai dese, cu atat mai eficient e efectul de halftone in simularea efectului de culoare solida. Si cu cat rezolutia e mai mare, cu atat tonerul folosit de cartus e mai fin, cu granularitate mai mare (particule mai mici si mai dese). O particula la rezolutia de 600x600dpi acopera aceeasi suprafata ca 4 particule la rezolutia 1200x1200dpi. Prin analogie, 1 particula lipsa la 600x600dpi lasa un spatiu alb in care, daca si la rezolutia 1200x1200dpi avem lipsa 1 particula, tot mai raman 3.

4. Surse (imagini) de rezolutie cat mai mare. Documentele, bitmap-uri sau PDF-uri, care contin elemente grafice de calitate, la prima mana, se printeaza mai bine. Scanari de copii xerox, fotografii facute cu telefonul sau alte bitmap-uri luate de pe net si puse in PDF-uri nu ofera nicio garantie ca, desi se vad 'bine' pe ecran, imprimanta Dvs. va putea sa le reproduca fidel.

Din fericire, punctele 1 si 2 pot fi usor rezolvate iar costurile pe care aceste operatiuni le implica sunt mult mai mici decat achizitionarea unor echipamente noi, atat remanufacturarea consumabilelor cat si intretinerea imprimantelor.

Si nu uitati - RECICLATI! Reparand imprimante si reincarcand cartuse, ajutati la crearea a mai putine deseuri electronice periculoase pentru mediu si la urma urmei, pentru fiecare dintre noi.